Tipetele asurzituare ce mi-au inghetat gandirea...o veche postare nepublicata

Ma gandesc la ultima perioada a vietii mele, am incetat sa mai scriu in toata nebunia asta de tipete necontrolate, am ajuns un soldat care nu doreste sa moara sub comanda unui nebun, care isi da seama ca in viata nu nebunia vizibila este cea periculoasa ci cea ascunsa, realizez ca defapt acolo unde exista frecare exista si tocire si asta ma ingrijoreaza. Am tot indreptat hartii mototolite dar nu mai am curaj sa le mai ridic, in ultimul timp masinile de fum s-au oprit si am inceput sa deslusesc nimicul, cat de palpabil se simtea in trecut. Simt un 2013 care nu e caracterizat prin fatalitate ci prin renastere, o renastere din cenusa cu un aluat nou. Astept liantul de intarire, eu mai am putin de strans la vechile caramizi...am strans piese de lego si acum timpul si oamenii le-au demontat, anul viitor cu ajutorul vostru sper sa le configurez pe inaltime